Valeriu Sterian, aflat la volanul unui autoturism BMW, în noaptea de 24/25 septembrie 1999, pe bulevardul Magheru din Bucuresti, a vrut sã depãseascã prin dreapta un autobuz care circula pe banda a treia… in urma accidentului au murit douã persoane…
Apoi s-a stins in inchisoare… Un destin tragic pentru toti cei implicati, si oarecum nedrept.
In timpul Dosariadei, cand lui Voiculescu sau Basescu nu li se gaseste niciun dosar, cand 90% din economia tarii e controlata de fostii securisti (asta a si fost ideea), ar trebui sa ne amintim un pic de emotia pe care noi am simtit-o atunci, in ‘89. Noi, cei care nu eram informatori, eram niste biete conserve congelate in blocurile comuniste. Iar curvele astea de politicieni ar trebui sa asculte melodia lui Sterian, “Nopti”
1.Nopti lungi si triste acasa ma gandesc
Si pe voi acolo va zaresc
Sunt nopti pline de groaza pentru mine in razboi
Sunt nopti de basm acolo la voi
Doamne pentru ce o viata de cosmar?
Si pentru cine se moare in zadar?
Sunt nopti pline de groaza cand teama mi-e sa fiu
Sunt nopti de basm de care nu mai stiu
R:Doamne, vino Doamne
Sa vezi ce-a mai ramas din oameni
3.De ce nu incetati acest cumplit razboi?
De ce va ganditi numai la voi?
Si nici nu va pasa de mama care-si plange
Copilul sau ucis ce zace-n balti de sange
Si nici nu va pasa de cei ce nu mai sunt
De cei ce va acuza de-acolo din mormant
Stau si ma gandesc ca orice budist. Cand karma unei fiinte ajunge la scadenta, nimic, nimeni nu mai poate interveni. Eu astept…
Leave a Reply