Pam Pas

Dumnezeu sa-l odihneasca si sa-l ierte pe Teoctist. Chiar vorbesc serios. E trist cand o fiinta moare. Textul de mai jos nu e o judecata, pentru ca, asa cum spunea si Darius despre Ciutacu, nu-l cunosc personal pe Teoctist. Dar…

Sincer m-am PLICTISIT de mediatizarea funerariilor Patriarhului. Faptul ca maine e zi de doliu national este iarasi o enigma pentru mine. Faptul ca Bursa se opreste un minut la ora 11 este chiar o imbecilitate (nu afecteaza cu nimic aceasta pauza, dar e de neinteles ce are Bursa cu Biserica).

Am citit ca Teoctist a acceptat/aprobat/nu a protestat cand s-a decis demolarea a 26 de biserici. Sa citam din wikipedia, pentru exactitate:

In 1986, he became the Patriarch of the Romanian Orthodox Church. He was accused for the obedience to the Communist authorities, culminating with the approve of the demolition of 26 historical churches in Bucharest. He sent many congratulatory telegrams to Nicolae CeauÅŸescu, who also gave him many valuable old prints and other heritage objects.

Pai asta inseamna ca Teoctist a fost ori prost, ori parsiv. Probabil ca Teoctist nu a auzit de martiri in viata lui. De a apara cu onoare si deminitate credinta pe care o slujea. N-a aparat-o, n-a slujit-o. N-a fost un adevarat crestin. Supravietuirea lui nu a fost decat continuarea unei stari anormale in biserica si societate. Bisericile oricum ar fi fost daramate, iar Teoctist a ratat sansa de a intra cu adevarat in istorie. Un martir (sa-i zicem “om cu principii si credinta de fier”) nu aproba, mai ales inevitabilul. Incearca sa dea un exemplu. Teoctist nu este nici pe departe un exemplu intr-o zona (cea religioasa) care se bazeaza pe exemple.

Biserica cea prigonita, pastorita de un prieten al prigonitorilor. Nenumarati slujitori ai Bisericii au murit, in conditii grele, pentru ca nu au facut compromisuri. Sa fie oare obedienta lui Teoctist fata de sistemul comunist o metoda de supravietuire? Greu de crezut ca un gest de razvratire fata de sistemul comunist ar fi distrus total biserica ortodoxa.

Revenind la epoca post-decembrista, Teoctist a demisionat si s-a retras la manastirea Sinaia. Dintre multi altii care fugeau care-incotro in momentele acelea mi-l amintesc pe Adrian Paunescu (actual mare grangur) cum se ferea de flegmele multimii. Mi s-a parut interesanta comparatia. Nu cred insa ca Teoctist a fugit de rusine (si o explic si de ce) ci a fugit de frica.

De ce Teoctist nu a ramas in manastire, sa-si petreaca ultimii ani in rugaciunea, sa arda karma rea, cum spun budistii? Pentru ca, lipsit de rusine (nu cred ca nu a avut unele remuscari) s-a intors si a legitimat, din partea singurei institutii care trebuia moral sa condamne regimul Iliescu, a legitimat practic distrugerea unei Romanii prea entuziaste ca sa vada adevarul. Dar Teoctist nu era orisicine, ca de aia avem zi de doliu national. Teoctist stia, si a legitimat neocomunismul si Securitatea cea atotputernica.

Ce-a facut bine pentru Romania paleste total in fata raului facut de o fiinta slaba de inger, coruptibila si obedienta. Exact cum nu trebuie sa fie un sef moral, sa zicem, al natiunii romane.

Capul plecat sabia omului nu-l taie… Si asa ramai in viata. In functie de motivele pentru care ai plecat capul, sabia lui Dumnezeu taie sau nu. Judecata noastra poate fi oricum aberanta. Si acest text poate fi pentru mine o karma rea.

Ce sa zic? Dumnezeu sa ne ierte, si pe el, si pe mine (daca am gresit cu ceva).

Dar va rog, zi de doliu national? Nu cred ca e normal.