Am aflat ca in primele zile de viata am supt de la o tiganca, in spital, pentru ca mama nu prea avea lapte.

3 Responses to “neam de neamul meu”

  1. raluca Says:

    foarte tare! cum ai reactiont?!?

  2. andressa Says:

    si eu am aceeasi istorie. :)

  3. Kostagh Says:

    Eu unul am avut o familie de tigani in bloc in indepartata vreme a copilariei si a primilor ani ai adolescentei.
    Erau doi batrani, foarte gravi si seriosi si care aveau la randul lor 3 fii, parca toti clonati. Ne era tuturor aproape imposibil sa-i deosebim. Grasi, cu burta si chelie. Barbatii nu ieseau din camasa alba si pantalon negru vara respectiv costum negru, camasa alba si cravata in restul timpului. Nu i-a auzit sau vazut nimeni vreodata certandu-se intre ei sau cu altii. Erau cei mai respectuosi si mai seriosi colocatari. A! Uitasem. Erau si adventisti. Imi amintesc ca intr-o iarna, au luat la ei in casa un aurolac care se pripasise in scara blocului pe un ger de crapau pietrele. L-au spalat, l-au hranit, l-au imbracat si ala cand a plecat de la ei, dupa vreo 2 saptamani i-a batut pe batrani si le-a luat si televizorul. Noroc cu vecinii de palier care au auzit scandalul neobisnuit si care au sarit si l-au prins pe aurolac. L-a luat politia dar batranii desi au facut vreo 2 saptamani bune de spital n-au depus plangere.

Leave a Reply