Incerc de o ora sa articulez un post… Imi este imposibil… De altfel, de o luna imi este imposibil sa ma pun pe mine cap la cap… Un sentiment acut de neputinta. Citeam la Catalin pe blog un post despre niste fapte strigatoare la cer. Demersul lui Catalin e laudabil, postul la fel, insa finalul a fost (si va fi) cunoscut dinainte. Simt furia lui Catalin dar nu ma pot abtine sa nu remarc ca totul e inutil in momentul de fata. Sunt insa convins ca “solutia finala” a societatilor islamice va fi o reforma profunda care va indeparta monstruozitatile de azi.
Citesc despre orori si nu-mi vine decat sa-mi infund capul intr-o damigeana cu vin si sa beau ca un salbatic si un nepasator ce sunt, fara sa ma mai intereseze nimic. Un stigat disperat imi provoaca uneori o neputinta greu de imaginat. Asa m-a prins postul lui Catalin azi, sunt neputincios si aspir spre intelepciunea lui Zorba, aia cu dezastrul…
Leave a Reply